luni, 9 septembrie 2013

(?)

Nu am neaparat un subiect anume de impartasit, doar o invalmaseala de ganduri care nu prea-mi dau pace. Asa ca va fi o postare random. Yay!
In primul rand, am schimbat aspectul blogului din cap pana-n picioare. Ma bucur ca am gasit in sfarsit un background moca fara flocirele si alte chestii d'astea. Nu ca ar fi urate, dar nu ma reprezinta. Per total, ma declar multumita de cum arata blogul in momentul de fata. Sincer, credeam ca daca ma apuc sa il modific, il bulesc de tot. 
Oficial, a inceput numaratoarea inversa. Azi spun "sapte", maine urmeaza "sase", si tot asa pana o sa ma vad in curtea liceului. Toata saptamana asta stau sub umbra unui mare semn de intrebare si atmosfera din jurul meu e oarecum tensionata. N-am facut nici un bagaj, n-am carat nici un birou. Mi-e prea lene sa fac toate astea. Mi-am luat uniforma...ea in sine nu pare urata, dar bineinteles, cand o port eu, arata oribil. Dar na, m-am resemnat si in privinta asta. Plus ca trebuie sa o mai duc si la modificat. Gen marimea X era mica, iar marimea imediat urmatoare lui X era mare. Dar mama m-a pus s-o iau pe ultima, petru ca "din mare poti sa faci mic". Nu-i baaai, la anu' si asa imi comand alta.
Zilele astea nu am facut altceva decat sa ma joc Sims. By the way, nu cred ca mai exista cineva care si-ar dezinstala Sims 3, in favoarea lui doi -cu exceptia mea, bineinteles. Da, sunt o creatura a naibii de ciudata.
In vacanta am reusit sa citesc 4 carti: Wuthering Heights, Salem's Lot, The Catcher in the Rye si The Picture of Dorian Gray. Bine, de fapt , pe ultima doar am recitit-o. O cumparasem in prima luna a anului asta si am citit-o in graba, urmarind doar firul povestii. Mare greseala. Apucandu-ma din nou de ea, acordand mult mai multa atentie detaliilor absolut geniale, mi s-a parut si mai buna. Nu stiu cum putea Oscar sa aberez atat de mult si de frumos pe o singura idee. Presupun ca se numeste talent. 
Ieri sau alaltaieri, am auzit o povestioara despre un batran cam nebun, care cred ca pana la urma a fost trimis la spitalul unde se aduna d'astia d-ai lui. Ideea e ca vorbea el ce vorbea, si dintr-o data: "De cateva zile vine unu' mic si negru, se aseaza in patul meu, si nu ma lasa sa dorm. Oh, uite-l ca iar vine!" Desigur ca te sperii , asa putin de amoru' artei, cand auzi un nebun ca zice asa. Dar amintindu-mi putin si de intamplarile mele neobisnuite, am inceput sa ma intreb daca nu cumva mosul ala chiar avea dreptate. Adica el si-a primit titlul de "nebun" pentru ca spunea lucruri nebunesti. Te numesti idiot pentru ca zici lucruri idioate, destept pentru ca zici lucruri destepte si asa mai departe. Daca ar trebui sa-l numim pe tip "sincer"?  Acum, ar exista trei variante:
  1. Ala e dus cu pluta si entitatile demonice isi bat joc de el, pentru ca si asa nimeni nu-l crede.
  2. Ala era un mos normal, care vedea chestii paranormale, ducandu-l dincolo de usa nebuniei si acum incearca sa scape de ele.
  3. Ala chiar e dus cu pluta, si sunt eu prea paranoica. 
Anyway, in societatea asta nu prea mai crezi pe nimeni, fie el nebun sau nu. Recunosc ca mereu am fost intrigata de acest subiect si am incercat sa aflu cat mai mult posibil despre lumea de dincolo si despre "the dark side", if they really have cookies. Poate de asta era "Fenome stranii" emisiunea mea preferata, poate ca de asta am si inceput sa ma uit la Supernatural si la filme horror.  
In incheiere, asta e poza care mi-a facut ziua :


4 comentarii: